Luna aceasta, se împlinesc trei decenii de la căderea regimului comunist în România, în urma unei revoluții ale cărei realități rămân încă necunoscute. La propunerea a doi europarlamentari români, Parlamentul European va dezbate, în sesiune plenară, o Rezoluție privind comemorarea celor 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Documentul este propus de fostul președinte Traian Basescu și de Rareș Bogdan, ambii membri ai grupului PPE și este susținut de grupul Renew Europe, condus de Dacian Cioloș.

Textul rezoluției amintește de miile de victime ale violențelor, dar și de incompetența demonstrată de statul român în soluționarea dosarului revoluției.

"Având în vedere comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română, declanșată prin revolta populară de la Timișoara, continuată în Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Sibiu, Cisnădie, Hunedoara, Târgu-Mureș, Miercurea-Ciuc, Pitești, București și în alte localități ale țării și transformată în revoluție antitotalitară, care a dus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, care a marcat, în mod tragic, începutul tranziției poporului român către libertate și stat de drept și care s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieți omenești, rănirea a 3.138 de persoane, și reținerea în detenție a 760 de manifestanți,

arătând cum Revoluția din Decembrie 1989, jertfă și sacrificiul românilor care au stat cu pieptul gol în fața gloanțelor au deschis drumul țării către NATO și Uniunea Europeană, către lumea democratică, acolo de unde a fost smulsă, împotrivă voinței poporului român, după cel de al Doilea Război Mondial,

reamintind că violența folosită împotrivă poporului în Decembrie 1989 a marcat puternic societatea românească, iar identificarea persoanelor vinovate de aceste crime rămâne o întrebare dureroasă pentru victimele acelor zile și familiile lor, dar și pentru toți românii,

evocând deciziile Curții Europene pentru Drepturile Omului (cauza Asociația "21 Decembrie 1989" și alții împotriva României; cauza Acatrinei și alții împotriva României; cauza Sandru și alții împotriva României) care recunosc că în timpul Revoluției s-au produs încălcări masive ale drepturilor fundamentale ale omului-precum încălcări ale dreptului la viață, încălcări ale interzicerii torturii și tratamentelor inumane sau degradante, încălcări ale dreptului la respectarea vieții private și de familie-de către forțele de ordine ale regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra manifestanților pașnici, au privat de libertate în mod ilegal un număr mare de persoane care protestau împotriva oprimării ceaușiste; având în vedere că, în tot acest timp, atât victimele cât și urmașii lor nu au aflat adevărul cu privire la circumstanțele în care s-au produs pierderi masive de vieți omenești,

reamintind că Articolul 2 din TUE stipulează că Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului și că aceste valori sunt comune tuturor Statelor membre,

întrucât Statul român a întârziat, nepermis de mult, finalizarea aflării adevărului, în bază căruia să se poată garanta dreptul victimelor și al urmașilor acestora la reparație echitabilă, autoritățile naționale neacționând cu diligența impusă de normele internaționale referitoare la respectarea drepturilor omului,

având în vedere articolul 144 din Regulamentul său de procedură,

1. consideră că este dreptul poporului român de a afla adevărul și obligația Statului român ca, prin intermediul justiției, să consolideze efortul de a ajunge la adevărurile Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană,

2. încredințează Președintelui sarcină de a transmite prezenta rezoluție către Consiliu, Comisie, guvernele și parlamentele Statelor membre".