Un medic rezident din București a fost dat afară din casă de proprietarul apartamentului ȋn care locuia cu chirie. Gestul extrem a fost cauzat de teama că tânăra s-ar putea ȋmbolnăvi și aduce virusul ȋn locuință.

Medicul rezident a povestit la Digi24 experiența sa:

„Am fost sunată pe 31 martie de propietar, spunându-mi că ar fi bine să plec, că sunt medic, că lucrez în spital și că a început lupta pentru supraviețuire și că ei îi e teamă că voi aduce virusul. Cu fata ei stăteam. I-am spus că unde lucrez eu nu e niciun caz, m-a testat, nu am nici simptome, nici febră n-am făcut. Apoi, la nici două zile mi-a trimis mesaj și mi-a spus că vrea un răspuns... ceea ce e foarte dificil să găsești un loc, cel puțin în perioada asta. A dat cu clor după mine, prin casă a dat cu clor, cu pulverizator, pe clanțe. Este inuman ce se întâmplă, efectiv se ia în batjocură medicul. E frustrant, chiar am învățat și învăț mult pentru asta și îmi place ce fac, dar te fac să te simți prost.”

Nu e primul caz ȋn care un medic este umilit și alungat de vecini.

O asistentă de la secția ATI a Spitalului Clinic Județean Sibiu, care încerca să-şi protejeze familia, a decis să se mute singură într-un alt apartament pe care îl deţinea. Dar vecinii din bloc au protestat. O înregistrare publicată pe internet de fiica asistentei surprinde un conflict dintre un bărbat și vecinii femeii, care cer ca aceasta să se mute înapoi cu soțul și copiii săi.

Și la Galați, o asistentă a povestit pe Facebook despre momentele prin care a trecut. Mihaela Moga Pal lucrează la Spitalul de Boli Infecţioase din Galaţi şi a avut parte de o reacție violentă din partea vecinilor.

„Când am ajuns la etajul 4 și când am văzut că era aruncată o găleată de apă pe ușă... nici n-am intrat în casă, mi-am lăsat sacoșele în casă, apoi am coborât la magazin să-mi iau o pâine și apă, n-am apucat să fac doi pași și domnișoara mi-a spus să ies afară că lucrez la spitalul de boli infecțioase, n-am ce să caut în magazin și am rămas fără cuvinte. Am lăsat capul în jos și am plecat, am ajuns acasă plângând”.

Militarii din Galaţi au fost impresionaţi de povestea femeii: „Noi vă suntem alături. Militarii tanchiști gălățeni ai Brigăzii 282 Blindată vă sunt alături și vă mulțumesc nespus de mult pentru eforturile pe care le depuneți dumneavoastră și colegii dumneavoastră. Vrem să vă urăm putere de muncă și foarte multă sănătate. Vă rog să-mi permiteți să vă înmânez singura armă împotriva căreia nicio armă nu poate trage. Mulțumesc din suflet!”