Familia Bălan din comuna Puieşti judeţul Vaslui a fost deportată ȋntr-o noapte, pe 2 martie 1949, ȋn Miercurea-Ciuc de comuniştii nou instalaţi la conducerea ţării. Ȋn conacul familiei, regimul comunist şi-a instalat primăria, unde a funcţionat pȃnă ȋn 1978. Din răzbunare şi ură faţă de cei bogaţi, ei au ruinat casa, din care se mai văd acum doar cȃteva scări. Martorii acelor vremuri povestesc că familia Bălan era iubită de săteni, care nu-i lăsa să moară de foame, iar de ziua Sfȃntului Gheorghe, la conac era mare petrecere, la care venea tot satul. Ȋn noaptea izgonirii lor din sat, cȃteva servitoare i-au urmat pe membrii familiei. Dovadă că Gheorghe Bălan fusese un om bun, este mărturia din dosar prin care o servitoare a declarat că suprafaţa de 160 de hectare a aparţinut familiei.

Saga retrocedării

Constantin Bălan (foto), ȋmputernicitul moştenitorior, se chinuie de aproape 30 de ani să recupereze averea bunicului său, “din respect pentru tatăl meu”, spune el.
balan

Despre viaţa pe care a dus-o familia dezrădăcinată, Constantin Bălan nu poate să vorbească fără ca lacrimile să-i invadeze ochii. El povesteşte doar că mama sa a ȋnceput procesele de retrocedare a celor 160 de hectare de teren arabil, păduri şi păşuni, imediat după apariţia Legii 18/1991
. Dar actul normativ limita retrocedările la cȃte 10 hectare pentru fiecare solicitant. “Dreptatea” făcută de regimul Ion Iliescu a făcut ca cele mai bune terenuri ale familei Bălan să ajungă ȋn proprietatea unor persoane “cu greutate”, nu a moştenitorilor legali.

După apariţia Legii 1/2000, cunoscută sub numele de “Legea Lupu”, familia Bălan a mai primit 40 de hectare acordate pe alte amplasamente, nu pe cel initial deținut de bunici de la care a fost preluat abuziv. Pentru a le da o oarecare satisfacţie reparatorie moştenitorilor, autoritatea locală le-a dat 18 hectare de livezi de prun. Dar, lăcomia statului şi-a arătat colţii rapid. Deşi obţinuseră Titlu de Proprietate ȋn anul 2003, Administraţia Domeniilor Statului le-a confiscat livada de 18 hectare care au aparţinut vremelnic moştenitorilor. Cu alte cuvinte s-a produs o dublă preluare abuzivă, odată la reforma agrară 1946 și ulterior prin procesul ȋnceput în anul 2007 de către ADS. Aceasta ȋn condiţiile ȋn care numai un hectar de teren agricol este evaluat destul destul de bine conform Listei notarilor publici. Intițial, primăria a refuzat ȋnsă să-i despăgubească şi le-a oferit la schimb un teren neproductiv, ȋn fapt, o mlaştină. Firesc, oamenii au refuzat oferta. După lungi ani de procese instanţele au dispus acordarea de despăgubiri pentru cele 100 de hectare de teren rămase de restituit. Deşi există cereri depuse pe legile retrocedării, Comisia Judeţeană Vaslui refuză să recunoască valabilitatea acestora. “Ȋn cereri, s-a cerut prin notificare clar că revendicăm ȋntreaga suprafaţă pe care a deţinut-o bunicul”, ne-a relatat Constantin Bălan, nepotul acestuia. Pe fond, familia Bălan a cȃştigat procesul, dar primăria a făcut recurs. “O să renunţaţi, o să ne daţi terenurile ȋnapoi”, mi-a spus primarul din 2002, mai spune Bălan.

v2

Inventarul comuniştilor

Se poate spune că ȋn Vaslui primăriile descurajează orice ȋncercare de reconstituire a averilor, dar sunt terenuri şi livezi date preferenţial unor moştenitori “cu greutate” pe amplasamentul lui Bălan. Aceştia au profitat de “Legea Lupu”, cȃnd s-au făcut şi primele abuzuri.
“Ȋn acest moment, niciun metru de pămȃnt nu ne-a fost restituit pe vechiul amplasament”, declară Constantin Bălan. El a depus la dosar şi inventarul făcut de comunişti ȋn 1949. Documentul arată ce s-a găsit ȋn casă după deportarea familiei la Miercurea-Ciuc.

v1
Cu 160 de hectare, familie deţinea ȋn hambare rezerve serioase de cereale, animale, păsări, mobile şi alte bunuri. Ce au inserat ȋnsă comuniştii ȋn document arată clar că multe din acestea au fost furate de activişti sau duse la “gospodăria de partid”. Potrivit documentului, ȋn casă s-au găsit 5 tigăi, un lighean, 100 kg de ceapă, 2 baniţe de grȃu, 2 lăzi cu făină, 30 kg ulei, 1 kg de lȃnă toarsă, 8 kg de zahăr, 2 cai, un viţel, 4 boi, 2 berbeci, 54 de găini, 4 curci, mese, scaune, feţe de masă etc.

Ȋn procesul de recurs, primăria contestă faptul că moştenitorii ar fi depus cereri pentru despăgubiri pentru ȋntreaga suprafaţă de teren deţinută de Gheorghe Bălan. Vi se pare cunoscut modelul? Acelaşi lucru se petrece aproape la toate primăriile conduse de PSD.