Cea mai frumoasă perioadă a anului e aici. Crăciunul vine pentru fiecare dintre noi cu mese îmbelșugate, zile libere dar, mai ales, cu amintiri din copilărie despre familie și tradiții. În funcție de zona țării din care provenim, obiceiurile cu care întâmpinăm sărbătoarea Nașterii Domnului sunt diferite, unele adaptate la modul nostru de viață de astăzi, altele care se mai păstrează doar la sate.

În Moldova, casa se împodobește nu doar cu brad ci și cu alte plante, considerate aducătoare de noroc. În Bucovina, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare de post, care se servesc la ultima masă din Ajun. Odată cu terminarea mesei, se pleacă la colindat, în port tradițional, după obicei.

În satele din Maramureș, colindătorii umblă din casă în casă cu „Steaua” sau cu „Capra” și sunt răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tot aici, de Crăciun nu se dă cu mătura, nu se spală rufe și nu se dă nimic cu împrumut.

În seara zilei de 24 decembrie, are loc în Banat „Slobozirea roatei de foc”, ceea ce este o indicaţie că ritul solar de la echinocţiu s-a practicat şi la solstiţiul de iarnă. Tot în seara de ajun, se pune un butuc în vatră, care se numeşte „Buşteanul Crăciunului” şi se crede că focul nu trebuie să se stingă deloc.

În Oltenia, cel mai răspândit colind este „Steaua”, care se cântă în cete de câte patru. Tot în această zonă, femeile păstrează încă un alt obicei de sute de ani. Dimineața pleacă la cimitir unde dau cu tămâie mormintele și dau de pomană colaci.

În Dobrogea, ritualul mersului cu „Capra” se regăsește în varianta „Struțul”. De asemenea, un alt obicei al regiunii este colindatul cu măști colorate, așa numiții „moșoi”. Măștile simbolizează spiritele strămoșești care alungă răul din calea nașterii lui Iisus și vestesc un an îmbelșugat.