Judecătorii Curții Constituționale au decis, miercuri, că „Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităților locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică (de Parlament) sau prin hotărâre de guvern”.



Camera Deputaților și Senatul trebuie să adopte o lege care să stabilească cu câte luni se prelungesc mandatele primarilor, consilierilor locali și județeni.



„Curtea a reţinut că prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale a fost realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, care a fost aprobată, cu modificări şi completări, de Parlament, prin lege. Or, prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. În aceste condiţii, Parlamentului îi revenea obligaţia constituţională de a respinge ordonanţa de urgenţă astfel adoptată, şi nu de a o aproba. Totodată, Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităților administrației publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern”, spune comunicatul CCR.



Parlamentarii au adoptat, pe 23 aprilie, un proiect de lege prin care prelungesc mandatele aleșilor locali până la finalul anului, din cauza epidemiei, și acordă Parlamentului dreptul de a stabili data alegerilor, prin lege organică.

Legea a fost atacată la CCR de liberali, nemulțumiți de modificarea făcută în Parlament care ia atributul Guvernului de a stabili data alegerilor locale.



″În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale consacră un paralelism legislativ nepermis, având în vedere că, la data adoptării sale, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016 - 2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Parlamentul avea obligaţia constituţională ca la adoptarea legii să elimine ordonanţa de urgenţă antereferită din fondul activ al legislaţiei. Întrucât nu a realizat acest lucru, s-a ajuns la situaţia existenţei concomitente a două acte normative care au acelaşi domeniu de reglementare, ceea ce este contrar art.1 alin. (5) din Constituţie”, se precizează în comunicat.