Noi date oficiale arată că limitele nivelului de poluare din Bucureşti au fost depășite în 2019, conform sistemului de Monitorizare a Calității Aerului. În anumite zile din 2019, valorile de poluare au fost aproape duble față de limita admisă.

Două dintre stațiile de monitorizare a calității aerului din Capitală, de pe bulevardul Mihai Bravu și de pe Calea Victoriei, funcționează cu întreruperi. Practic, ele ar trebui să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, lipsesc date pentru foarte multe zile.

„Cele două stații din centrul orașului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 și B3, adică la Cercul Militar și pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puțin la PM10, pulberi în suspensie (praf), și la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depășiri pe an, adică 35 de zile în care se depășesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depășiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile și la B6 sunt 25 de depășiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, și e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date”, a spus Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Totuşi, chiar și cu zeci de zile în care nu s-au comunicat date, limita anuală pentru 2019 a fost oricum depășită în centrul orașului.

În aceste condiţii, locuitorii orașului sunt expuși la riscuri mari de îmbolnăvire.

„Afectarea este în principal pe bolile respiratorii și pe bolile cardiovasculare, în sensul că la capitolul boli respiratorii se agravează și crește riscul agravării, ale astmului bronșic și ale emfizemului pulmonar. Crește riscul de infecții respiratorii, exacerbări ale acestor boli. Poluarea este factorul doi în generarea cancerului pulmonar, după fumat, tabagism, deci poate avea și influența asta. Iar în privința bolilor cardiovasculare, în special pentru pacienții care sunt cu boli coronariene, poate să aducă agravări ale acestora”, a explicat, pentru Mediafax, dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.

Cei care au cel mai mult de suferit din cauza poluării sunt copiii.

„Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil (…). Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, se arată pe portalul de monitorizare a calității aerului.

Principalele surse de poluare cu particule în suspensie în orașe sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației sau centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și datorită arderilor incomplete.